Nistor Vlad Călin, de la Coinflux, este reținut și va fi extrădat în SUA

Nistor Vlad Călin, de la Coinflux, a fost reținut în seara zilei de 11.12.2018, în vederea extrădării în SUA.

Articolele apărute în presă afirmă că Nistor Vlad Călin ar avea calitate procesuală în două dosare penale, în legătură cu infracțiuni de înșelăciune, fraude informatice, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare a banilor.

Două dosare penale însemnând:

– cel puțin 2 victime (într-un dosar pot fi și mai multe (zeci, chiar sute) persoane păgubite) ale infracțiunilor de înșelăciune sau fraudă informatică.

– poate autoritățile s-au sesizat din oficiu în legătură cu, cel puțin, un dosar.

Există, desigur și posibilitatea să aibă și alte fapte nereclamate sau chiar dosare în faza incipientă (plângeri recent introduse).

Infracțiunile pentru care este cercetat în SUA trebuie să aibă corespondent și în legislația română, iar conform articolelor din presă ar fi vorba despre următoarele:

1. Infracțiunea de înșelăciune (prev. de art. 244 C. pen.)

”(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.”

Nistor Vlad Călin, singur sau împreună cu alții (angajați ai schimbului sau nu), probabil, a indus în eroare clienți americani prin prezentarea ca adevărate a unor date/fapte, respectiv prețul la care vindeau/achiziționau criptomonede sau, deși s-a prezentat ca o firmă legal înregistrată, după ce clienții au depus FIAT sau criptomonede, nu le-a mai virat contraprestația, păgubindu-i, totodată, obținând foloase patrimoniale injuste (FIAT sau criptomonede).

”(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.”

Mijloc fraudulos, în speță, poate fi:

– schimbul care avea o existență legală, dar prin intermediul căruia s-au săvârșit infracțiunile de înșelăciune, profitând de încrederea pe care o aveau clienții în această persoană juridică legal înființată;

– prevalarea de calitatea de CEO Coinflux a determinat păgubiții să aibă încredere și să tranzacționeze prin intermediul acestui schimb.

2. Frauda informatică (prev. de art. 248 C. pen.)  se poate săvârși prin ”Introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Nistor Vlad Călin, alternativ sau simultan, a introdus/modificat/șters date informatice ale clienților americani/restricționat accesul la aceste date sau a împiedicat funcționarea Coinflux, în scopul obținerii de FIAT/criptomonede și a cauzat pagube respectivilor.

3. Constituirea unui grup infracţional organizat (prev. de art. 367 C. pen.)

”(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”

Nu știm dacă Nistor Vlad Călin a:

– inițiat/constituit;

– aderat sau sprijinit, sub orice formă, prin intermediul activității Coinflux acel grup infracțional organizat.

”(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.”

Alineatul 4 sigur nu i se aplică, întrucât nu a denunțat autorităților grupul înainte ca acestă să fi fost descoperit.

”(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.”

Astea depind de americani, ce circumstanțe favorabile îi vor reține.

”(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.”

Un aspect foarte important este acela că sunt cel puțin 3 persoane implicate în săvârșirea acestei infracțiuni: Nistor Vlad Călin și încă (cel puțin) două (momentan necunoscute nouă).

4. Infracțiunea de spălare a banilor (prev de art.  29 din Legea 656/2002)

(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de
la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni,
în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta
persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire,
judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a
circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că
bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din
săvârşirea de infracţiuni.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa
aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art.
136 alin. (3) lit. a) – c) din Codul penal.
(4) Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din
circumstanţele faptice obiective.
(5) Dispoziţiile alin. (1) – (4) se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a
fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.
Deci, în principal, infracțiunea de spălare a banilor presupune să știi că sumele de bani provin din activități ilicite.

De regulă, extrădarea se efectuează pe baza unui acord între statele respective. Acesta ar putea să fie un tratat bilateral, fie o convenție multilaterală, la care ambele state solicitante ar trebui să fie părți.

Acesta este doar începutul! Vor mai fi descinderi, arestări cu privire la infracțiuni în care s-au folosit criptomonede, chiar luna aceasta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *